Clubul
Pe 7 martie se înființează un country club la Băneasa. Membri, regulament, listă de așteptare. Genul de instituție pe care Bucureștiul interbelic o copia de la Londra și o făcea, ca de obicei, ceva mai zgomotoasă.
Povestea locului
O casă în parc, de aproape o sută de ani
Despre locul ăsta s-au scris multe și s-au verificat puține. Mai jos e ce știm sigur, separat de ce se spune.
Două ani, amândoi ai casei
Pe siglă scrie 1928. În textele clubului apare 1922. Nu e o greșeală de tipar la niciunul dintre ele.
Casa
Anul gravat în siglă, cel care se vede și azi pe meniu. Presa economică datează clădirea în aceeași perioadă. Clubul exista deja de șase ani când a primit acoperiș de piatră.
Cine a proiectat casa nu am putut stabili cu certitudine. Numele care circulă online aparține, după toate documentele pe care le-am găsit, unei alte clădiri din același parc. Preferăm să lăsăm rândul gol decât să adăugăm încă o repetare la un lucru neverificat.
Parcul a venit după
Zona era mlaștină și izlaz. Amenajarea începe în 1936, cu ocazia Lunii Bucureștilor, și transformă marginea lacului în ce se vede azi: alei, copaci plantați cu rândul, o insulă.
Casa era deja acolo. De aceea are copaci bătrâni în spate și un teren care nu se mai poate obține în București: nimeni nu mai construiește nimic în interiorul unui parc protejat.
Parcul a purtat trei nume până acum. Din 2017 se numește oficial Parcul Regele Mihai I, dar bucureștenii tot Herăstrău îi spun.
Ce a rămas
Casa a fost club, apoi restaurant de protocol, apoi restaurant deschis oricui. Prin ea au trecut ambasade, delegații și câteva mii de nunți. Numele de azi vine din perioada în care aici se semnau lucruri.
Ce nu s-a schimbat sunt ferestrele înalte spre parc, felul în care intră lumina în salon pe la cinci după-masa și obiceiul de a ține un singur eveniment pe zi. Ultimul e o decizie, nu o moștenire, dar se potrivește cu locul.
Cel mai simplu e să veniți să vedeți
O masă la prânz e cea mai ieftină vizionare posibilă.